Medical

Definițiile actuale ale sindromului metabolic
Înțelegerea proceselor fiziopatologice
Microbiomul intestinal și sindromul metabolic 
Rolul dietei în apariția și în managementul sindromului metabolic
Cazuri clinice rezolvate cu succes prin intervenție nutrițională
Suplimentele alimentare si eficacitatea lor in sindromul metabolic

Sindromul metabolic este definit ca o tulburăre metabolică complexă care include adipozitatea centrală cu acumularea de grăsime viscerală, dislipidemia, rezistența la insulină, hiperglicemie și niveluri ridicate ale  tensiunii arteriale. Sindromul metabolic este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și diabet de tip II și se estimează că aproximativ 20-25% din populația adultă din lume are sindrom metabolic. Modificările durabile ale stilului de viață în alimentație și activitatea fizică sunt componenta inițială, și adesea principală, în gestionarea diabetului și a sindromului metabolic și întârzie debutul complicațiilor diabetice. Pierderea în greutate, deși nu este o condiție necesară absolută pentru îmbunătățire, este un factor determinant major și maximizează eficacitatea.  În plus, studii recente sugerează că microbiota intestinală are un efect profund asupra metabolismului uman, contribuind potențial la mai multe caracteristici ale sindromului metabolic. Căile posibile includ implicarea în homeostazia energetică și diferite procese metabolice, modularea căilor de semnalizare inflamatorie, interferențe cu sistemul imunitar și interferențe cu sistemul renină-angiotensină. Modificarea microbiotei intestinale prin prebiotice, probiotice sau alte intervenții dietetice a oferit dovezi care să susțină un posibil efect benefic al modulării microbiotei intestinale pentru a trata componentele sau complicațiile sindromului metabolic.

Dietele deficitare in anumite categorii de nutrienti (vitamine si enzime distruse total sau partial prin prelucrarea termica; proteine alterate, mai putin hranitoare, greu digerabile; grasimi neasimilabile; prezenta de toxine, radicali liberi) si consecintele acestora  (oboseala, nervozitate, slabirea fortei musculare si a rezistentei la efort, dureri de cap, depresie, obezitate) sunt fenomene cu care se confrunta la nivel global o parte tot mai insemnata a populatiei.

Ca reacţie la criza sănătăţii, a consumului crescut de medicamente și a calității îndoielnice a alimentelor a apărut şi s-a dezvoltat în ultimii ani un adevărat curent BIO-naturist, în încercarea de întoarcere către natură şi remediile ei. Oamenii sunt în căutarea surselor de mâncare cât mai naturală şi pun accent crescut pe prevenirea îmbolnăvirii, apreciind abordarea holistică a persoanei și dorind să se implice activ în managementul propriei lor sănătăți. Atracția pentru dietele pe bază de plante și stilul de viață vegan, vegetarian și flexitarian, precum și descoperirea alternativelor vegetale la produsele lactate și a celor din carne a dus si la reconsiderarea atitudinii consumatorilor fata de fructele cu coaja lignificata (nuci, migdale, alune), anumite cereale (ovăz, orz, orez), ciuperci, leguminoase (lupin), uleiuri si seminte (cânepă, in), ingrediente obtinute din plante (proteine active, metaboliți secundari, îndulcitori, arome, condimente și coloranți), etc.  

Practic, un regim alimentar adecvat și variat ar putea oferi, în condiții normale, toți nutrienții necesari dezvoltării organismului și asigurării unei vieți sănătoase dar, din cauza schimbărilor produse în ultimele decenii în stilul de viață, mulți consumatori aleg să-și completeze dieta prin suplimente alimentare. Acestea sunt recomandate persoanelor care necesită un aport exogen mai ridicat datorita cerinţelor nutriţionale specifice (stare fiziologică, vârstă, activităţi fizice intense, suprasolicitare intelectuală prelungită, etc), dar tot mai multe formule de suplimente alimentare includ substanțe cu efecte fiziologice cunoscute, ce vizează echilibrarea și susținerea funcțiilor vitale ale organismului și menținerea homeostaziei.

In acord cu tendintele in modul de alegere a produselor, cele mai frecvente mesaje legate de suplimentele alimentare au devenit cele legate de beneficiile consumului si atractivitatea produselor, sublinierea unor calitati valoroase (bogat in vitamine; 100% natural; continut ridicat de fructe, etc), mentiuni de sanatate (stimuleaza; imbunatateste; ajuta; sustine), fara a se face referire la efecte adverse, vulnerabilitati, doze maxime admise, interactiuni cu diverse alimente si medicamente. 

Inventarul suplimentelor alimentare existente pe piata si clasificarea lor in functie de tintele carora li se adreseaza (organe, aparate, sisteme)  au permis evaluarea corecta a eficientei speciilor de plante si extractelor vegetale folosite ca ingrediente active in suplimentele alimentare ce sustin functiile vitale ale organismului. De mentionat si potentialelor consecinte ale administrarii acestora in necunostinta de cauza: tratarea ineficientă a unor boli (care necesită obligatoriu tratament medicamentos), ingerarea de produse cu efecte toxice (compuși toxici, ingrediente impurificate, extracte vegetale nestandardizate), apariția unor reacții alergice sau efecte secundare grave (rezultate din interacțiunea suplimentelor cu dieta sau tratamentul medicamentos curent al pacientului, care pot afecta starea sa de sănătate).

Lectori:
Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu – UMF Carol Davila
Dr. Plesea Ruxandra
CSII Dr. biolog Tatiana Onisei

Data: 29.02.2020
Orele: 9:00 – 18:00
Locatia: World Trade Center, Piata Montreal nr 10, Sector 1 Bucuresti

Cost: Taxa early bird (pana la 26.02.2020): 225 RON
Taxa pret intreg: 250 RON
Studenti: 100 RON
Inscrieri se fac pana la 26.02.2020